Archive for Educatie

Mirela Florian, Ioana Popescu – Între patrii. Mărturii despre identitate şi exil

sâmbătă, ianuarie 26th, 2008

Intr-o epoca in care spatiul identitar, migratiile si frontierele culturale si-au modificat intelesurile, volumul Intre patrii
compune, ca intr-un joc de puzzle, o imagine cuprinzatoare a
instrainarii. Stau laolalta in aceasta carte marturiile unor straini
aflati de ani buni in Romania (mai mult sau mai putin desprinsi de
locurile natale) si confesiunile unor romani risipiti in cele patru
zari, unii cu solide radacini in tarile de adoptie , altii doar
bursieri- navetisti , legati cu totii de un acasa format din amintiri,
cutume si obiecte familiare. Citeva eseuri despre exil si identitate
intregesc un demers antropologic necesar, viu si tulburator, intr-o
lume tot mai mobila si mai globaliza(n)ta.
 

Dicţionarul proverbelor româneşti

sâmbătă, ianuarie 26th, 2008
Dic%u0163ionarul proverbelor rom?ne%u015Fti (contine si CD-ROM)Dic?ionarul s-a realizat pe baza marii lucr?ri colective Dic?ionarul
tezaur al proverbelor romne?ti p?strat la institutul Arhiva de
folclor a Academiei Romne din Cluj-Napoca ?i redactat de Ion Cuceu,
Virgiliu Florea ?i Ion Talo?. Con?inutul volumului de fa?? este compus
din 7777 de texte, nso?ite de trimiteri la surs? (localitate, zon?,
culeg?tor sau colec?ionar) ?i uneori de contextualiz?ri explicative.
Este sistematizat pe baza principiului cuvintelor- cheie cele mai
multe, substantive, verbe ?i adjective principiu ce permite
utilizarea rapid? ?i eficient? a dic?ionarului. La rndul lor,
cuvintele-cheie sunt organizate alfabetic, pentru a facilita c?utarea.
Astfel, dic?ionarul poate fi utilizat nu numai de c?tre cei interesa?i
s? g?seasc? un proverb sau o zic?toare, dar ?i de c?tre cei direct
interesa?i de specificul paremiologic al fiec?rei zone geografice de pe
teritoriul t?rii noastre, sau n ce m?sur? un culeg?tor sau altul a
contribuit la constituirea repertoriului na?ional de proverbe.

Mihail Bulgakov – “Corespondenţă. Jurnale”

sâmbătă, ianuarie 26th, 2008

Scrisorile si fragmentele de jurnal din care se compune volumul, multa
vreme inaccesibile publicului, surprind, cu o tragica luciditate,
nesfirsitele tribulatii ale unui om a carui viata personala si
creatoare este supusa presiunii insuportabile a istoriei. Criticat ,
hartuit, prada neajunsurilor de tot felul, Bulgakov ramine, in ciuda
tuturor vicisitudinilor, un caz exemplar de verticalitate si de
incredere in puterea mintuitoare a artei.
Relatia lui Bulgakov cu Stalin ne permite sa intelegem noile reguli
ale unei comunicari politice depersonalizate Istoria operelor lui
Bulgakov este istoria luptei lui Stalin pentru puterea politica
absoluta. Iar una dintre cele mai tragice si mai utopice presupozitii
ale lui Bulgakov a fost credinta ca motivatia personala si cea politica
ar putea coincide si ca pe aceasta baza comunicarea intre doua persoane
ar fi posibila oriunde si oricind. (Ilona Kiss)
 

Luiza Zamora şi Şerban Bonciocat – Cule

sâmbătă, ianuarie 26th, 2008

n zilele noastre, cuvnt cu o rezonan?? hilar?,
dac? nu insinuant? raportat? la genul proxim, cula nu nsemna pentru
oamenii secolului al XVIII-lea altceva dect o cas? mare, cu ziduri
groase ?i cerdac bun de c?tat z?rile, n care era bine s? te ascunzi
cnd cetele de turcii nemul?umi?i c? nu li se d?dea destul? zaherea,
ori plictisite poate de lini?tea raialelor de la Dun?re, nfrico?au ?i
pr?dau v?ile oltene?ti, ori sp?rgeau ora?ele punnd pe fug? boierii,
negustorii ?i am?r?ii.
Nu ntmpl?tor originea acestui cuvnt este aceea?i cu a atacatorilor. Chiar ?i ast?zi, n limba turc? kule
nseamn? turn. Cu u?oare diferen?e de pronun?ie ?i intona?ie, cuvntul
are acela?i n?eles n albanez?, greac?, bulgar? sau srb?.
Totodat?, n p?r?ile noastre, cul? mai nsemna, prin extensie, bolt?,
turnul palatului domnesc n care se p?stra tezaurul, un loc nt?rit la
mo?iile vechi sau ap?r?toare de ho?i. F?r? s? fie doar locuin?ele
vechilor boieri gorjeni a?a cum nu f?r? patriotism local, Al.
?tefulescu spunea la nceputul secolului trecut, culele se g?sesc
r?spndite n Oltenia, dar ?i n ?inuturile Muscelului.
Mult invocatul turn, care ar fi stat la originile culei, era o form? de
ap?rare pasiv? sau activ?, n func?ie de teritoriul n care se g?seau
?i de contextul social ?i politic al vremii. Fiind la origini
mesopotamian, turnul a fost preluat n ntregul Orient ?i Grecia, ca
punct de veghe, iar trziu, dup? c?derea Bizan?ului, cnd multe din
aceste turnuri nu se mai aflau pe limesuri, ci n plin teritoriu
locuit, acesta a primit n plus ?i func?ia de locuin??. Sub aceast?
form?, care sufer? modific?ri ?i adapt?ri n fiecare regiune, s-a
r?spndit apoi n ntregul Commonwealth bizantin. n ?ara Romnesc?,
unde nevoia de ap?rare era mai mult social?, metodele de ap?rare erau
mai degrab? scenografice, elementele de fortifica?ie cednd locul celor
decorative. Doar volumul aminte?te de construc?iile fortificate,
deoarece raportul dintre plin ?i gol era n favoarea golului – ferestre
mai mari, spa?ii din lemn, deschideri de tip cerdac la nivelul
superior.
A?a cum le-au descris to?i cei care au cercetat aceast? pitoreasc?
form? de locuire ?i a?a cum putem nc? vedea pe teren, culele sunt
substan?ial diferite de locuin?ele, denumite cu acela?i termen, din
teritoriile balcanice. Aici, unde st?pnirea otoman? a fost efectiv? ?i
de lung? durat?, dar ?i tensiunile interne mai acute, aspectul culelor
este acela de turn fortificat. La Vra?a, n Bulgaria, dou? din cele
?ase cule existente n ora?, cea a mesciilor ?i cea a lui Pircov aveau
un plan compact cu trei niveluri lipsite n exterior de orice fel de
decora?ie, cu ziduri din piatr? de pn? la doi metri grosime, str?punse
de metereze pentru tragere vertical? ?i orizontal?.
n Albania, n zona Gore, de exemplu, tipologia locuin?ei fortificate
ia fizionomia locuin?ei cu turn cu dou? etaje ?i cte dou? nc?peri pe
nivel, separate de un coridor central. Tot de tip turn erau ?i
locuin?ele din Kratovo, Macedonia sau Mani, Grecia.

La
noi, f?r? s? existe un moment clar al apari?iei culelor, geneza lor se
zbate ntre dou? teze care nu au mai fost rediscutate de la nceputul
secolului trecut ?i care ar merita o re-evaluare. Este vorba despre
caracterul na?ional ?i originea balcanic?, o controvers?
confiscat?, ca n attea alte rnduri de patriotismul excesiv.
Date
certe despre apari?ia culelor avem abia din secolul al XVIII-lea.
Anterior acestei date au existat case boiere?ti ale c?ror tr?s?turi
prefigureaz? nf??i?area culelor. Pe de alt? parte, nu poate fi ignorat
aspectul caselor ??r?ne?ti  din aria de r?spdire a culelor, case care
au n general un parter nalt ?i beci la nivelul solului.
Perioada n care au fost ridicate culele corespunde n linii marii cu
intervalul n care s-au schimbat cele 40 de domnii fanariote. Adeseori,
cataloga?i spoliatori ai celor dou? ??ri romne?ti, iar secolul n care
au domnit numit cel mai trist, ignorndu-se de multe ori rolul
cultural excep?ional al unor Mavrocorda?i, Ghica sau Ipsilanti,
fanario?ii, dar ?i boierna?ii ori cioporul de adalii, crjalii ?i
pazvangii ab?tu?i cu sistem? peste neamurile oltene?ti, sunt cei care
leag? cu fire, poate nu ntotdeauna att de vizibile, pove?tile acestor
case fortificate.
Amplasate n puncte strategice, pe dealuri nalte, de unde se vedeau
z?rile cele mai ndep?rtate, culele erau att locuin?e ct ?i puncte de
veghe. Cu dou? pn? la trei niveluri, ele ?i asigurau o bun?
vizibilitate asupra unui vast teritoriu. Starea economic? a
proprietarilor a determinat n bun? m?sur? tipologia ?i m?rimea lor,
dar ?i elementele de ap?rare, cele decorative ?i acurate?ea execu?iei.
De dimensiuni direct propor?ionale cu nevoile de ap?rare ale fiec?rei
familii, culele sunt cl?diri prismatice, cu un plan aproape p?trat, a
c?ror latur? m?soar? cel mult 12 m. Pere ?ii sunt construi?i din piatr?
sau c?r?mid? ?i au grosimi de pn? la un metru, adesea fiind
consolida?i cu brne de stejar montate n zid?rie. Primul nivel este
rezervat beciului boltit semicilindric sau t?v?nit, cu acces direct din
curte sau/?i din interior. Are una sau dou? nc?peri, iar n unele
cazuri avea s?pat n mijloc un pu? pentru a asigura ap? n zilele negre
de ascunzi?. (Curti?oara). Tot la primul nivel se deschidea accesul
principal pe aceea?i fa?ad? cu intrarea n beciul aflat la nivelul
solului (Cern?te?ti) sau pe o fa?ad? lateral? (Racovi?a). Au existat ?i
cule la care accesul se  f?cea pe o scar? de lemn fix? sau mobil?
direct la primul etaj. (?iiacu). U?ile sunt din unul sau dou? canate
masive, se deschid spre interior au un drug transversal, sunt ingenios
z?vorte ?i sunt flancate de metereze cu diferite direc?ii de tragere.
Scara care urc? printr-o caj? din s?li?a de la parter este din trepte
groase de stejar ?i n func?ie de traseu are hodin?. Num?rul
nc?perilor de la etaje nu este mai mare de trei, sunt de dimensiuni
reduse, cu podele de lemn ?i tavane din grinzi la nivelurile inferioare
?i cu bol?i semicilindrice cu penetra?ii la ultimul, pentru a proteja
cl?direa de o eventual? incendiere a acoperi?ului. Unele cule aveau
frumoase sobe din burlane ?i pere?i mpodobi?i cu stucaturi.
(M?ld?re?ti, Curti?oara). n cele mai mici od?i func?ionau buc?t?rii,
iar umbl?toarea (anexa sanitar?) era legat? de cul? printr-un coridor
ngust, adesea boltit (Cerne?i, Curti?oara). Ferestrele, alt?dat?
acoperite cu b??ic? de curcan trat? cu var ?i tanin pentru a deveni
transparent?, erau nguste ?i ferecate cu dreve de fier. Ultimul nivel,
ca o concesie f?cut? exigen?elor de confort ?i de frumos, este ocupat
ntotdeauna de un cerdac cu coloane de zid sau de lemn ce sus?in arcade
trilobate. n unele cazuri, pe lng? cerdac cl?direa avea pe alte dou?
laturi balcoane de lemn. (Cern?te?ti, Brabova, Gro?erea). Acoperi?ul
din ?it? b?tut? pe trei rnduri, cel mai adesea n patru ape, avea
?arpant? de lemn, strea?in? lat? ?i corni?? uneori profilat?.
Sobra decora?ie exterioar? se rezum? la panouri dreptunghiulare cu
col?uri te?ite, care mpart fa?ada n attea registre cte niveluri are
casa . ntre parter ?i primul nivel separarea se face printr-un bru de
zid?rie. Cerdacul, care ocup? ntreaga lungime a fa?adei, cu arcadele
sale trilobate este elementul cel mai spectaculos al acestor cl?diri,
dar ?i cel mai vulnerabil, c?ci, dac? se insist? pe factura defensiv? a
culelor, pe amenin??rile cu incursiunile turcilor din pa?alcurile de
la sud de Dun?re, dar ?i ale haiducilor locali, ca prim? ra?iune de
existen??, caracterul inexpugnabil al culelor devine ndoielnic. Poate
doar de la n?l?imea zilelor noastre….

 

Nicolae Steinhardt – Eseuri despre iudaism

luni, ianuarie 14th, 2008

Eseuri despre iudaism Nicolae Steinhardt Editura Humanitas"Dincolo de toate legendele, nu se poate decat constata cruda realitate: antisemitismul. Trebuie numiti antisemiti cei care, evrei sau crestini, cred si afirma ca exista o problema evreiasca si ii cauta solutia.. .Antisemitismul ia forme exacerbate in momentul cel mai acut al decadentei unui popor si duce, o data cu excluderea evreilor, la acasa .ro/ruina” title=”ruina”>ruina definitiva a economiei sale, la prabusirea statului. Masurile contra evreilor sunt dangatul de clopot care anunta, daca nu disparitia statului, in tot cazul pe aceea a importantei si prosperitatii sale. Antisemitismul este primul mare semn al dezordinii sociale."
N. STEINHARDT , EM. NEUMAN
Din perioada mozaica, de tinerete, a lui N. Steinhardt, perioada in care incerca sa-si asume ca experienta spirituala religia parintilor sai, ne-au ramas, printre altele, doua importante eseuri , scrise impreuna cu varul sau Emanuel Neuman, publicate in franceza si traduse acum pentru prima oara in romaneste. Concepute atat ca raspuns din mers la cautarile spirituale ale celor doi autori, cat si ca reactie la acutizarea antisemitismului mondial, eseurile formuleaza, in termenii unui discurs precis si elegant o critica fara menajamente a starii iudaismului din epoca interbelica si propun totodata solutii de reformare a institutiilor religioase mozaice dupa model catolic. Gandirea liberal-con-servatoare inovativa si radicalismul curajos califica aceste texte ca pe o admirabila pledoarie pentru adevar si luciditate.

D. Drăghicescu – Din psihologia poporului român

luni, ianuarie 14th, 2008
Din psihologia poporului romanAparuta sub auspicii nefavorabile (1907) "Din psihologia poporului romn" a constituit prima mare monografie asupra sufletului nostru national, autorul ambitionnd o adevarata panorama istorico-spirituala a poporului nostru. Si desi e o carte alcatuita pe baze stiintifice, lectura ei este pasionanta, pentru simplul motiv ca analizeaza defectele si calitatile noastre.
Cum sa nu te pasioneze argumentele ce curg att de strns, referitoare la alterarea caracterului romnilor, ca urmare a caderii Tarilor Romne sub turci sau la urmele sufletesti ale grecilor si influentele lor?

Maria Manolescu – Halterofilul din Vitan

luni, ianuarie 14th, 2008
Halterofilul din VitanRomanul de debut al Mariei Manolescu exceleaza prin scriitura, prin crearea unei atmosfere de periferie surprinzator de bine conturata. Personajele pitoresti femei care viseaza cariere de stripteuse sau fosti muncitori deveniti proprietari de baruri , precum si situatiile suprarealiste create de autoare aduc cartii o doza consistenta de umor fin, ironie. Dincolo de stratul de suprafata, exista un fond moralist, un fond in care se tese o metafizica a textului si in care descoperim acele iluzii prin intermediul carora o carte isi construieste atuurile pentru a se intipari in memoria noastra.

Alex Leo Şerban – Dietetica lui Robinson

luni, ianuarie 14th, 2008
Eu cred c? putem ajunge (fiecare dintre noi, n parte) la fericire ?i n?elepciune.
Calea nu este simpl? ?i nu este simpl? pentru c?, spre deosebire de
majoritatea religiilor ?i manualelor utilitare, cartea aceasta spune:
nu exist? re?ete! Sau, mai bine zis: fiecare om este/are o re?et?.
Trebuie doar s? ?i-o g?seasc? ?i s? se ?in? de ea.
Sculptura sinelui ?ine de aceast? dietetic?. Ca orice diet?, este
vorba de a renun?a la lucrurile n plus cele care-?i provoac?
disconfort ?i te fac nefericit… Simplify, simplify. Fii minimalist,
f?r? a renun?a s? fii hedonist. n asta const?, n fond, secretul:
a-?i tr?i via?a n func?ie de propriile standarde, f?cnd ce-?i place
?i, pe cale de consecin??, pl?cndu-?i ceea ce faci.
E mai simplu dect ai putea crede. ?i, n orice caz, mult mai simplu dect vor s? cread? cei mai mul?i…
Alex. Leo ?erban
 
Textul e delicios, n?elept ?i frivol, rafinat ?i simplu: un excelent
antidot impotriva maidanelor de scriitur? din jur, un dozaj
melancolic de Proust, de Quincey, Oscar Wilde ?i avangard?. n plus, o
dovad? c? gustul volupt??ii ?i bunul gust n genere pot duce la o form?
de n?elepciune.
Andrei Ple?u

Avertisment

Cititorule, ai n fa?? o carte ciudat?.
n ea, autorul
deghizat, foarte transparent, n straiele lui Robinson ?i spune
la-nceput c? nu crede n ideea unei c?r?i, ci mai curnd n
materialitatea unui cuf?r, n care s?-nghesuie la gr?mad? scrieri
?i amintiri. Acest eseu introductiv se nume?te, a?a cum ai v?zut, Dietetica lui Robinson (o trimitere, fire?te, la Etica lui Robinson unul dintre capitolele c?r?ii lui Andrei Ple?u, Minima moralia)
?i spune c?, de fapt, trebuie s? renun?i la ideea unei c?r?i, la
textele care ar compune-o etc. Dar mai spune ?i c? nu po?i renun?a la
amintiri… Or, textele scrise sunt amintiri! Iar textele-amintiri care
stau la originea eseului introductiv sunt cuprinse, ?i ele, ca o
addenda sau o c?ptu?eal? a cuf?rului.
Numai c? ntreaga carte se nume?te Dietetica lui Robinson!
Ceea ce vine dup? contrazice ceea ce a fost nainte. Pentru c? ceea ce
vine dup? adun?, destul de con?tiincios, mai tot ce a scris
autorul-Robinson dup? 1990 sau ce-?i aminte?te c? a scris… Mai
mult: dup? ce a pledat pentru vrai?te ?i hazard, autorul nostru ?i-a
b?tut capul s? g?seasc? reguli de compozi?ie a c?r?ii: capitole,
subcapitole, rime… n amestecul eteroclit al amintirilor, el a pus
ordine. Or, tot el spune c? nu exist? nimic mai trist dect a-?i ordona
amintirile…
Ce este, pn? la urm?, aceast? carte? Probabil, nimic altceva dect
autoportretul unui om att de vanitos nct nu a crezut c? trebuie s?
produci un volum ca s? ai idei. Este un compromis ntre un cuf?r ?i-o
carte. ntre amintiri ?i scris. ntre insula personal? ?i corabia
care te-aduce napoi, pentru a povesti altora cum arat? aceast? insul?
Este dilema fundamental? a oric?rui autor: a scrie sau a t?cea.
Citi?i-o, dac? v? face pl?cere. Dar nu uita?i c?, n spatele fiec?rui cuvnt, exist? o insul? grea de t?ceri.

Autorul

Grigore Gafencu – Jurnal

luni, ianuarie 14th, 2008

Institutul Na?ional pentru Memoria Exilului Rom nesc a luat
ini?iativa public?rii Jurnalului lui Grigore Gafencu n
integralitatea lui. n cursul acestui an, 2006, a ap?rut volumul I,
urmnd ca restul de trei volume s? apar? n anii urm?tori. Jurnalul a
ap?rut la editura Pro Historia. Acad. Florin Constantiniu a scris
cuvntul nainte, iar o not? asupra edi?iei a fost redactat? de domnul
Lauren?iu Constantiniu, care s-a ocupat ?i de notele, respectiv indicii
acestui volum.

Volumul de fa?? cuprinde perioada 1 iunie 1940 – 31 august
1941, adic?, n fapt, ceea ce se poate numi misiunea la Moscova, n
calitate de trimis extraordinar ?i ministru plenipoten?iar al Romniei
n URSS . [] Jurnalul lui Grigore Gafencu este o surs? de inestimabil?
valoare pentru istorici , un model de analiz? politico-diplomatic? ?i
m?rturia slujirii interesului na?ional de c?tre cel care s-a considerat
un soldat n slujba ??rii sale
. Acad. Florin Constantiniu

Alessandro Boffa – Esti un animal, Viskovitz

luni, ianuarie 14th, 2008

Tradus in douazeci de limbi, romanul descrie existentele multiple ale
protagonistului, care intrupeaza, pe rind, un melc bisexuat, un papagal
care vorbeste despre dragoste, un pirs cu vise erotice , un ciine
politist budist, un trintor supus unei operatii estetice , un leu
indragostit de o gazela, un cameleon in cautarea sinelui, un rechin, un
vierme, un gindac Viskovitz traieste in fiecare dintre aceste animale
si in multe altele, asumindu-si bizareriile, nevrozele si vanitatile
lor. Insa, in umbra acestor hilare metamorfoze , este ascunsa conditia
umana, cu demnitatea si libertatea ei. Esti un animal, Viskovitz este un tour de force
de comic si inteligenta, in care jargonul stiintific se transforma in
inventie lingvistica, replicile, in aforisme, iar loviturile de teatru
in momente de iluminare filosofica. E o suita de fabule ironice, ce
prezinta o lume in care incepi prin a fi animal si sfirsesti prin a
deveni bestie.

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X