Archive for Educatie

Fein Ellen, Schneider Sherrie – Regulile seducţiei

luni, ianuarie 14th, 2008
Regulile seductieiFii o faptura altfel-decat-toate-celelalte. Nu te adresa tu prima unui barbat. Intotdeauna incheie tu convorbirea voastra telefonica . Ce trebuie sa faci la intalnirile nr. 1, nr. 2 si nr. 3. Nu te grabi sa ajungi la sex. Lasa-l pe el sa preia conducerea. Urmatorul! si alte Reguli de aplicat cand esti respinsa . Viata cu tine sa-i fie usoara…
Vrei sa-l cuceresti definitiv pe barbatul la care ai visat dintotdeauna, sa te casatoresti cu el si sa traiti fericiti pana la adanci batraneti?
Un bestseller international ajuns la a patra editie romaneasca te invata cum sa-ti transformi visurile n realitate. Vei fi surprinsa, poate, sa afli ca vechile Reguli de seductie ale bunicii sunt mai valabile astazi ca niciodata.

Ernest Bernea – Îndemn la simplitate

duminică, ianuarie 13th, 2008
Ernest Bernea (1905-1990), personalitate a scolii etnografice si sociologice romanesti, a fost membru al echipelor monografice infiintate de Dimitrie Gusti, conferentiar universitar, cercetator .
Autor al unui mare numar de studii si articole, Ernest Bernea a fost putin publicat, asupra operei sale apasand din greu anatema credintelor sale politice de dreapta. Intre anii 1939 si 1962 a trecut prin lagare si inchisori , a suferit umilinta domiciliului fortat, dupa care, lasat in libertate supravegheata, a incercat fara ragaz sa-si publice rezultatul cercetarilor de teren si pretioasele studii de sinteza. Putinele scrieri publicate au fost marcate de cenzura si de autocenzura.
"Indemn la simplitate " reia un text publicat in 1941. Este o culegere de mici reflectii pe teme morale si filosofice, rod al anilor de meditatie in singuratate sau recluziune. Pentru cititorul zilelor noastre, aceste insemnari deschid o fereastra catre un mod de gandire de o puritate astazi in mare parte pierduta.

Stephen King – La miezul nopţii

duminică, ianuarie 13th, 2008
La miezul nop%u0163ii S? te a?ezi n fa?a ma?inii de scris sau s? iei un
creion constituie un act fizic; analogul spiritual al acestuia este s?
prive?ti afar? pe o fereastr? aproape uitat? Dar uneori fereastra se
sparge. Cred c? asta, mai mult ca orice, e preocuparea principal? a
acestei povestiri: ce se ntmpl? cu observatorul care st? ?i prive?te
cu ochii larg deschi?i cnd fereastra dintre realitate ?i irealitate se
sparge ?i cioburile de sticl? ncep s? zboare?"
Stephen King

Te
afli n minile lui Stephen King, la dispozi?ia min?ii sale! Romanele
lui ?i vor modifica ritmul inimii la miezul nop?ii, c?ci acesta este
momentul preferat al autorului. Unele ferestre nu ar trebui deschise,
dar cine poate s? se ab?in? cnd este vorba despre un "rege" al genul
horror? De aceast? dat?, Stephen King a scris o serie de patru
romane-nuvele ce ?i furnic? pielea. Volumul de fa?? le de reune?te pe
primele dou?: Fereastra secret?, care a fost ecranizat? n 2004, avndu-l ca protagonist pe Johnny Depp ?i Langolierii, care a devenit, nc? din 1995, serial de televiziune.
Stephen
King a primit n anul 2003 Medalia Funda?iei Na?ionale de Carte pentru
contribu?ia sa remarcabil? la literatura american? ?i Premiul "Bram
Stoker " pentru aceast? carte.

Ştefan Oprea şi Anca-Maria Rusu – Cartea Oscarurilor

sâmbătă, ianuarie 12th, 2008

 

Folosind criteriul cornologic, dar si cel valoric – dintre premiantii fiecarui an autorii se opresc mai cu seama asupra filmelor si a figurilor celor mai reprezentative, actorilor si regizorilor rezervandu-li-se miniprofiluri cu date biobibliografice cuprinzatoare, iar filmelor premiate comentarii extinse -, carti” title=” carti” title=”cartea”>cartea “>Cartea Oscarurilor constituie o adevarata enciclopedie a cinematografiei mondiale.

Ion M. Puşcă – Vechi soiuri de vinuri româneşti

marți, ianuarie 8th, 2008
%u201EVechi soiuri rom?ne%u015Fti de vi%u0163%u0103 de vie%u201DPrintr-o fericit? coinciden??, tocmai de ziua n?l??rii Sfintei Cruci, numit? ?i Chrisovul Viilor (14 septembrie), cnd tradi?ional la romni ncepea culesul viilor, apare lucrarea Vechi soiuri romne?ti de vi?? de vie.
Cunoscutul oenolog Dr. Ing. Ec. Ion M. Pu?c? ncearc? pentru prima dat? n Romnia s? reuneasc? n filele c?r?ii soiurile vechi romne?ti care au supravie?uit n timp. Cu voca?ia unui arheolog al viticulturii, el reu?e?te s? prezinte ntr-un stil roman?at via?a soiurilor autohtone, unele mai vechi de dou? milenii.
300 de pagini dense ?i fermec?toare, ntr-o edi?ie de adev?rat? art? tipografic?, tip?rite la Editura Tipografia Intact, au menirea de a readuce n aten?ie tezaurul viticulturii romne?ti. Cartea este o contribu?ie necesar? n contextul actual al afirm?rii valorilor noastre n Comunitatea European?. Sunt men?ionate peste 100 de soiuri vechi dintre care mai mult de jum?tate sunt ilustrate cu imagini color, cititorul r?mnnd cu impresia c? are n fa?? un album al vinurilor romne?ti. Istoriile, legendele ?i tradi?iile populare ce se mpletesc n aceast? carte dau soiurilor prezentate o identitate binemeritat?.
Fiind un ndreptar pentru to?i iubitorii de vie ?i vin, lucrarea merit? s? fie prezent? n biblioteca personal? a fiec?ruia.
Cuvnt nainte
De ce guvernatorul B?ncii Na?ionale prefa?eaz? o astfel de carte, se vor ntreba unii cititori . Are BNR vreo leg?tur? cu soiurile vechi romne?ti de vi?? de vie, se vor ntreba al?ii. Un motiv exist?, desigur. M-am n?scut n podgoria Dr?g??ani, una dintre cele mai frumoase ?i mai vechi zone viticole din Romnia. n toate CV-urile mele, la rubrica hobby, am trecut: cultivarea vi?ei de vie ?i prelucrarea vinului.
M? mndresc cu aceast? podgorie ! Am copil?rit mpreun? cu Crmpo?ia, Braghina, Gordanul ?i T?mioasa Romneasc?, soiuri cultivate tradi?ional la Dr?g??ani. Le-am ndr?git!
De la podgorenii din Dr?g??ani am n?eles ?i sensul unui str?vechi dicton: n vin e adev?rul. Sens numai n parte dat de faptul c? vinul dezleag? limbile. Dar am desprins ?i un alt n?eles, mai profund. Acela c? numai vinul adev?rat e bun.
ntr-o lume n care falsificarea produselor a devenit industrie de serie, nici vinul n-a sc?pat de contrafaceri. Minciuna e adeseori n vin, n sensul c? una scrie pe etichet? ?i alta e n sticl?.
Vinurile noastre str?mo?e?ti au fost adev?rate. ?i au r?mas adev?rate.
Cu timpul, mi-am dat seama c? zicala care viza vinul autentic de Dr?g??ani – Crmpo?ia d? t?ria, Braghina aduce spuma, Gordanul umple butea, iar T?mioasa d? aroma nu a fost creat? doar ca s? rimeze. Ea exprim? munca, pasiunea ?i experien?a cultivatorilor de vi?? de vie care au tr?it de milenii pe aceste meleaguri.
Cndva, ntr-o mprejurare, afirmam: Crmpo?ia salveaz? Romnia. Poate unii au zmbit. Dar ce am spus este foarte adev?rat. Zicnd Crmpo?ie, eu m? refer la toate soiurile romne?ti autentice. Sunt convins c? aceste soiuri vor avea din nou un cuvnt important n lumea vinurilor.
A?a cum alte ??ri viticole de o seam?, ca tradi?ie, cu Romnia, precum Fran?a, Spania, Portugalia, Italia ?i altele, au ?tiut s?-?i p?streze ?i s?-?i promoveze soiurile proprii, impunndu-le pe pia?a interna?ional?, la fel ar fi trebuit s? fac? ?i ?ara noastr?. Noi am pierdut ?i soiurile tradi?ionale, ne-am pierdut ?i pozi?ia bun? de pe pia??. ?i vinovat? nu este numai istoria.
De 130 de ani, de cnd filoxera a intrat n spa?iul romnesc, treptat, treptat, multe soiuri autohtone au disp?rut. Acestea au fost nlocuite cu un num?r mare de soiuri str?ine, unele prea pu?in valoroase. Astfel s-a pierdut caracterul de unicitate al vinurilor romne?ti, vinuri care pn? atunci erau mult apreciate n Europa.
Urm?rile celor dou? R?zboaie Mondiale ?i schimbarea de multe ori a formei de proprietate sunt, dup? p?rerea mea, principalele cauze ale problemelor cu care se confrunt? viticultura romneasc? de azi.
Lucrarea de fa??, de?i nu se substituie unui tratat de ampelografie, are rolul de a readuce n actualitate soiurile vechi romne?ti.
Scris? ntr-un limbaj accesibil, chiar roman?at, ea se adreseaz? tuturor iubitorilor de vin ?i de vi?? de vie romneasc?.
N?scut? din respect pentru genera?iile care au f?urit viticultura noastr? multimilenar?, cartea Vechi soiuri romne?ti de vi?? de vie vine s? ndemne la acordarea unei mai mari importan?e soiurilor autohtone. Drumul nu va fi u?or. Sunt sigur ns? c? printr-o voin?? na?ional? concertat? se va realiza o mai bun? cunoa?tere a soiurilor romne?ti pe plan mondial. Ele vor fi pentru multe ??ri chiar o surpriz?!
Academician
Mugur Is?rescu
Guvernatorul
B?ncii Na?ionale a Romniei
De ce aceast? carte?
M-am ntrebat adeseori ce anume m-a determinat s? elaborez o carte despre vechile soiuri romne?ti, unele dintre ele cultivate de milenii n spa?iul geto-dacic. Tema lucr?rii este destul de preten?ioas?, avnd n vedere faptul c? nu s-a scris prea mult despre aceste soiuri. C?l?torii str?ini care au trecut pe meleagurile noastre, ct ?i cronicarii din ??rile romne, ca ?i cei din alte p?r?i amintesc n scrierile lor doar despre existen?a planta?iilor viticole ?i a unor localit??i din apropierea acestora. De?i ne ofer? destule aprecieri asupra viilor ?i vinurilor produse, nu exist? n textele lor men?iuni clare despre soiurile cultivate.
?i atunci de ce aceast? carte?
Unul dintre aceste argumente ar fi acela c? deseori se fac confuzii ntre soiurile romne?ti ?i cele str?ine cultivate n Romnia, precum ?i ntre soiurile romne?ti ?i cele hibride.
n al doilea rnd, am fost marcat de afirma?iile profesorului Ion C. Teodorescu f?cute acum cteva decenii: <n literatura str?in? ?i chiar ?i ?n cea romn? s-au strecurat unele p?reri gre?ite cu privire la trecutul viticulturii noastre se contest? vechimea culturii vi?ei-de-vie n ?ara noastr?, faptul c? ea dateaz? nc? din epoca preroman?>.
Un al treilea argument, ncurajator, a fost acela c? articolele scrise de mine despre soiurile vechi romne?ti, pe care le-am publicat n cotidianul , n perioada 2005-2006, au strnit interesul cititorilor. Ca urmare, ?i revista Top Business mi-a solicitat reluarea serialului n paginile sale.
?i, n sfr?it, al patrulea argument, , ar fi acela c?, n?scut n podgoria Panciu, devenit oenolog, am vinifact n tinere?e multe soiuri romne?ti, pe care le p?strez ?i acum n memorie. Din p?cate, unele dintre acestea au disp?rut, fapt pentru care doresc s? le readuc n aten?ie.
A?a am ajuns s? scriu aceast? carte despre vechile soiuri romne?ti, f?r? a avea preten?ia c? reprezint? un tratat de ampelografie sau o publica?ie de referin?? n acest sens.
n prezentarea lor, mi-am permis, pe baza unor realit??i ?tiin?ifice, s? dau curs imagina?iei. Astfel, aceste soiuri ce coboar? din istorie au fost mbr?cate n aura mioritic? a pove?tilor populare, pove?ti ce cndva mi-au ncntat copil?ria. Am ncercat, pe ct posibil, s? strecor n text ?i un patriotic.
n publica?iile romne?ti de specialitate de acum un secol mai exist? men?iuni despre unele soiuri locale, necatalogate dup? regulile ampelografice pentru identificare. Nici pe acestea nu le-am trecut cu vederea. De aceea, n lucrare prezint succint informa?ii despre ele, pentru a ar?ta multitudinea soiurilor romne?ti care au gra?ie condeiului. Sunt sigur c? cititorul va fi surprins vaznd num?rul mare al soiurilor create de genera?ii pe aceste meleaguri. Dar oare cte alte soiuri au disp?rut f?r? s? fi fost men?ionate undeva ?
Sunt con?tient de faptul c? aceast? carte reprezint? un nceput modest privind prezentarea unitar? a vechilor soiuri romne?ti. Ea ar trebui continuat?. n felul acesta, lucrarea proiectat? de regretatul profesor I. C. Teodorescu cu o jum?tate de veac n urm? – - ar putea prinde via??. n acest sens, n contextul actual al integr?rii europene, se impune mai mult ca oricnd s? ?tim s? ne prezent?m tradi?ia viticol? multimilenar?.
Dr. Ing. Ec.
Ion M. PU?C? oenolog

Mirel Bran – Bucureşti, dezgheţul

marți, ianuarie 8th, 2008
Bucuresti, dezghetulBucurestiul este nerabdator: nerabdator sa faca lumea sa uite imaginile despre dictatura , mizerie si spaima, nerabdator sa devina o capitala europeana autentica, odata cu intrarea Romaniei n Uniunea Europeana in 2007, nerabdator sa descopere pe deplin democratia, nerabdator, in fine, sa-si faca auzite nenumaratele voci, diverse, sonore si vibrante.
Aceasta carte este o intalnire cu 24 de personalitati si incearca sa raspunda acestei asteptari. Preocupat sa se reconstruiasca, Bucurestiul imbratiseaza militanti care ii ancheteaza trecutul, oameni care incearca sa-i panseze ranile si sa-i faca auzita diversitatea. Orasul freamata de tineri cineasti, de scriitori, de muzicieni , de dansatori , de actori. Ei il privesc deopotriva cu tandrete si cu obraznicie, ca sa nu se mai spuna ca pe frontul de Est, nimic nou".

Enciclopedie ilustrată de istorie universală

marți, ianuarie 8th, 2008
Cu ajutorul acestei c?r?i ve?i cunoa?te trecutul mai bine ca oricnd, ve?i n?elege cum a ajuns lumea s? arate a?a cum o ?tim noi, care au fost personalit??ile ?i evenimentele care au schimbat istoria , cele mai importante curente culturale sau ideologice, dar ?i inven?iile sau marile descoperi ale omenirii
Documentat? n detaliu, informa?iile sunt verificate ?i actualizate cu ultimele descoperiri istorice. Pentru edi?ia romn?, istoricii Horia C. Matei ?i Stan Stoica au ad?ugat articole originale, despre cele mai importante institu?ii romne?ti, despre personalit??i politice ?i mari evenimente din istoria na?ional?.
?ti?i ….care au fost evenimentele care au influen?at ntreaga istorie a omenirii n ultimii 5.000 de ani? de ce au fost ini?iate Cruciadele?….cine l-a ucis pe Iulius Cezar?…care este semnifica?ia cuvntului kamikaze ?….cine a fost mp?ratul Qin?i Huangdi ?i de ce a fost el nmormntat mpreun? cu o imens? armat? alc?tuit? din statui de teracot?? …cum a reu?it un ofi?er prusac s? devin? cel mai longeviv rege al Romniei? …c? Elisabeta I a fost unul dintre cei mai buni negociatori din istoria umanit??ii? c? Alexandru cel Mare a cucerit o mare parte din lumea antic?, supravie?uind unora dintre cele mai sngeroase b?t?lii, dar a murit de malarie la 33 de ani?
Peste 3000 de articole ordonate alfabetic
136 de articole tematice care trateaz? subiectele de interes major
Peste 1200 de ilustra?ii: reproduceri, desene, fotografii, h?r?i
Un tabel cronologic cu peste 1700 de momente importante din istorie

Tatiana Tolstaia – Zâtul

marți, ianuarie 8th, 2008
Zatul

Peisajul magic al basmelor rusesti si realitatile stranii ale luptei pentru supravietuire constituie fundalul cautarii de sine si aventurilor tanarului Benedikt, in aceasta antiutopie proiectata undeva in viitor, la vreo doua sute de ani dupa o explozie nucleara . Moscova se afla intr-o noua Epoca de Piatra. Soarecii reprezinta sursa de hrana si moneda de schimb, iar birocratia si tirania sunt in floare. Benedikt lucreaza ca scrib, copiind manuscrise atribuite unui singur om, dictatorul aflat la putere. Descoperind gustul pentru lectura, ajunge sa ucida pentru a mai citi o carte. Si peste tot si toate planeaza umbra Zatului, creatura deopotriva infricosatoare si misterioasa, a carei identitate se ghiceste (sau nu?) in final.

Gustave THIBON – Diagnostic. Eseu de fiziologie socială

marți, ianuarie 8th, 2008
Aceste pagini au fost scrise cu aproape jumatate de secol in urma, mai exact intre anii 1936 si 1939, si publicate pentru prima data in februarie 1940. S-au invechit ele oare? Cu exceptia catorva detalii, nu cred. Bolile diagnosticate raman identice iar, in ansamblu, s-au chiar agravat, ceea ce intuneca si mai mult pronosticul. Mi se cer exemple?
Recitesc capitolul [...] despre surmenajul afectiv datorat conditiilor vietii moderne. Contopirea spatiului nostru interior de catre fluxul mereu crescand al informatiilor si al spectacolelor difuzate de mass-media, incrucisarea permanenta a treburilor si a distractiilor care devoreaza timpul nostru fara a-l umple, dorinta de evadare intotdeauna atatata, dar niciodata satisfacuta, care tine de un fel de mancarime mai mult decat de foame – toate aceste fenomene depun marturie despre o eroziune din ce in ce mai accentuata a substantei insesi a fiintei umane.
Sau paginile privitoare la efectele dizolvante ale colectivismului si ale etatismului asupra sanatatii morale a indivizilor si asupra coeziunii vii a comunitatilor. Nu este oare vorba de aceleasi utopii, inflorind in detrimentul acelorasi realitati? [...]
"Tragedia omului modern, s-a scris, este de a-si stabili drept scop perfectionarea mijloacelor". Or, mijloacele separate de scop se intorc impotriva mantuitorului lor. Si unica problema se pune astfel: omul, investit cu puteri nemasurate asupra naturii si asupra lui insusi, va sti oare sa domine si sa selectioneze mijloacele in vederea scopului sau, sau va sucomba sub puterea lor iesita de pe orbita? Va fi el stapanul, sau victima cuceririlor sale?
Revolutia tehnica reclama o revolutie spirituala – aceasta neputand fi [...] decat "intoarcerea la o ordine eterna, momentan perturbata". O ordine sprijinita la temelii pe respectul fata de natura si de limitele ei, iar la varf pe intoarcerea la Dumnezeu, singurul datator al unui infinit care ne asteapta in eternitate si pe care il cautam, spre ruina noastra, pe pamant si in timp.

Gala Galaction – Jurnal 1947-1952 Pagini inedite cenzurate

marți, ianuarie 8th, 2008

Jurnalul inedit a lui Gala Galaction, redactat intre anii
1947-1952, completand cele cinci volume aparute anterior, aduce
marturii zguduitoare despre instaurarea regimului comunis in tara
noastra si despre drama spirituala si morala traita de autor, in epoca
respectiva, ca scriitor si preot.

Nimeni nu a banuit ca Gala Galaction a putut formula judecati atat
de aspre la adresa comunismului si a invadatorilor si ca a avut curajul
(care l-ar fi costat, desigur, viata daca s-ar fi aflat) de a se
constitui intr-o voce a Adevarului absolut aspra epocii in care era
nevoit sa traiasca.

In ultima parte a volumului, e reluata, dintr-o noua perspectiva,
in mod semnificativ, spre a imprima scrisului cotidian dimensiunea
divina, teza de licenta din 1903, Minunea din drumul Damascului , despre
convertirea lui Saul din Tars, devenit Sfantului Apostol Pavel. (Teodor Vargolici)

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X